Muzeul de geografie literară „Tiberiu Boșcaiu”

„Locuri și lumini ale literaturii române” – Oțelu Roșu

Tiberiu Boșcaiu – Aniversarea Muzeului de Geografie Literară din Oțelu Roșu (2007)

muzeu SSF_001 muzeu SSF_002 muzeu SSF_003 muzeu SSF_004 muzeu SSF_005

ANIVERSAREA MUZEULUI DE GEOGRAFIE LITERARĂ

DIN OŢELU ROȘU

de

TIBERIU BOȘCAIU

 

Chiar dacă suntem departe, suntem aproape, chiar dacă suntem despărțiți de mări și oceane, suntem acolo, chiar dacă tăcem, vorbim, chiar dacă destinul ne-a purtat pașii pe alte meridiane, suntem prezenți în orice ungher al muzeului.

Apariția Muzeului de geografie literară Locuri și lumini ale literaturii române, într-un climat cultural ascendent, nu este întâmplătoare în orașul nostru. Existau: o echipă de teatru, formații de cântece și dansuri, grupul [folk] Doi 1/2, Cineclubul, ce a împlinit 45 de ani, Subfiliala Societății de Științe Filologice, înființată în 1974 etc.

Din primul an, 1980, prof. univ. dr. G. I. Tohăneanu (Timișoara) scria în cartea de impresii a Muzeului: „Pentru orice cărturar român din Banat și din alte părți ale țării, pentru tineret în special, Muzeul de la Liceul industrial va constitui un ostrov al frumuseții, un ungher al sfințeniei românești”.

Iar prof. dr. M. M. Deleanu (Reșița), în volumul Reșița filologică (1999), se referă și la personalitățile ce au vizitat muzeul din orașul nostru: acad. Boris Cazacu, acad. Al. Graur, prof. univ. dr. Eugen Todoran, dr. Mircea Frânculescu, dr. Mioara Avram, dr. Cornelia Ștefănescu și alții.

Se cuvine să mai adăugăm și numele acad. Radu Voinea, Laurențiu Ulici sau P. Sa dr. Laurențiu Streza, Episcopul Caransebeșului. Să-i mai amintim și pe vizitatorii din Banatul Sârbesc, Moldova, Rusia, Germania, Spania, Franța, Austria etc.

Interesante însemnări oferă cercetătorului de astăzi o imagine de ansamblu asupra Muzeului literar și specialiștii ce l-au vizitat, dezvăluind părerile lor despre ineditul și valoarea sa, în cei 25 de ani de activitate. Câteva aprecieri: „Un monument spiritual al orașului”, prof. univ. Augustin Z. N. Pop (București); „Caz rar, dacă nu unicat, în spațiul românesc provincial, oricum în Banat nu există ceva asemănător”, C-tin Brătescu (Caransebeș); adevărat sanctuar spiritual național, admirabilă școală de patriotism”, dr. Dumitru Micu (București); „O idee remarcabilă sprijinită pe un devotament exemplar față de carte și de scriitorul român”, Dan Cristea (București).

Momentele dezvoltării literaturii românești sunt puse în relație cu evenimentele social-istorice; așa se explică panourile cu Horia, Cloșca și Crișan, cu Avram Iancu, cu Războiul de Independență, remarca prof. Maria Frențiu, de la Liceul „Traian Doda” din Caransebeș, într-un interesant articol, publicat în Limba și literatura română, nr. 2 din 2004, autoarea unui valoros volum: Limba română și limbajul rugăciunii, [Editura] Anastasia (2001).

Vechile monumente de limbă: Analele de la Putna și Bistrița, Evangheliarul Sfântului Nicodim, de la Tismana, sau, mai târziu, Tipăriturile lui Coresi și Varlaam sunt mărturii de netăgăduit că neamul românesc și cultura s-au născut în tinda bisericilor.

Cercetările cu elevii, cât și fotografierea lor, a crucilor de pe turlele mănăstirilor, și expunerea în sala literaturii române vechi, au făcut să crească valoarea documentului ca istorie adevărată, când s-a încercat să se izoleze Biserica de școală.

Bătătorind pământul sfânt și strămoșesc al patriei, singur sau cu elevii, acum o jumătate de veac, cu rucsacul în spate și pătura de dormit, pe urmele lui Calistrat Hogaș, în Munții Neamțului, la Neamț, Sihăstria, Sihla, Agapia sau Văratec, am învățat cu toții că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, pe aceeași măsură trebuie să sporim în vrednicie, deoarece viața nu-i decât o alergare spre cele înalte.

În acest cadru privilegiat al Muzeului, unde poți cunoaște mai bine literatura, s-a constituit în ultimul timp și un important loc de desfășurare a întâlnirilor dedicate celui mai mare poet al românilor, Mihai Eminescu. Acțiunile noastre au debutat cu Simpozionul De la Eminescu la generația ’80, cu sprijinul Filialei S.Ș.F. Reșița (în 1988). De atunci are loc în sala dedicată Poetului, anual, Ziua Eminescu, devenită tradițională în Muzeu.

Referitor la comemorările scriitorilor, prof. dr. I. C. Chițimia (București) remarca în Cartea de impresii: „Deși pregătiți pentru profesii practice, elevii au nevoie de cultură umanistă, pentru ca omul să devină om și sufletul lui să nu fie scutit de emoția artei”.

Muzeul a fost și este o parte de suflet și minte pentru formarea spirituală a elevilor. Astfel, lecțiile deschise, susținute de profesoarele de limbă și literatură română de la liceu, schimburile de experiență, sesiunile Subfilialei S.Ș.F. și cele ale Astrei locale, sesiunile elevilor, coordonate de prof. Ariana Sabău și Marciana Corici, se impun atenției prin rigurozitatea și înalta ținută a cercetării.

Proiecțiile de filme artistice și documentare, autor ing. Nicolae Negruțiu, de la Cineclubul Oțelu Roșu, diversifică în mod instructiv activitatea din Muzeu.

Dezbaterile plăcute și eficiente au loc și pentru elevii de la școlile generale din oraș, cât și pentru cei de pe Valea Bistrei.

Nu ne-a fost ușor tot timpul. Ne depășeau lipsa de experiență și competență. Spre deosebire de alte instituții muzeistice similare, unde exponatele erau gata confecționate, noi am fost nevoiți să le elaborăm prin arta fotografică, cu excepția manuscriselor, cărților și revistelor. Astfel, în urma adunării unui impresionant număr de fotografii, am inaugurat Muzeul în martie 1980, cu expoziția Mihai Eminescu, omul și opera, piatra de temelie a muzeului, într-o singură sală.

Fotografiile document, realizate în laboratorul Muzeului și expuse, în cele din urmă, în 9 săli, înfățișează chipuri de mari creatori, facsimile de pe autografele lor, peisaje descrise, locuințe în care au trăit și scris, instituții de învățământ frecventate sau asociații culturale de care se leagă spiritualitatea lor, colegii și prietenii apropiați, drumuri de o viață, ediții princeps, reviste la care au colaborat, atâtea și atâtea rosturi de viață, până la morminte, scria prof. univ. dr. Augustin Z. N. Pop în Cartea de impresii.

În elaborarea lui, după [modelul] Galeria oamenilor de seamă din Fălticeni, aveam în fața ochilor, încă de la început, un Muzeu terminat, cu numeroase exponate și săli, ca o istorie a literaturii române în imagini, după un criteriu cronologic.

Precizăm și ajutorul primit în clișee și documente de la Muzeul literaturii române din București, Muzeul literaturii din Iași sau Șcheii Brașovului.

E de la sine înțeles că nu vom proceda la inventarierea scriitorilor expuși în Muzeu, peste 30 la număr, în peste 2500 de fotografii-document. Imaginile au certă valoare educativă, după principiul că o fotografie bine făcută este mai elocventă decât zece cuvinte seci, cu textele clare, fragmentele bine alese, utile ca informații.

Desfășurate la un înalt nivel științific, expunerile universitarilor au constituit nu numai un util schimb de experiență între specialiști, dar și un real sprijin la îmbunătățirea lecțiilor de literatură.

Ceea ce ne-am propus în primul rând, prin puterea de sugestie și evocare a fotografiei, ce trezește și gustul pentru lectură, este și o luare aminte către cei ce ar trebui să ne fie modele permanente. Mai ales pentru tineret, spre a nu se îndepărta de adevăratele repere ale valorilor neamului. Scopul nostru a fost de a-i atrage pe elevi spre lumea cărților. Motiv pentru care am donat un număr de 212 manuscrise, scrisori, cărți și reviste valoroase, moștenite în parte de la tatăl meu, care sunt expuse și păstrate, spre a fi văzute, în vitrinele din Muzeu.

Muzeul mai pune în lumină legăturile noastre cu familiile marilor scriitori: cu Sidonia Hogaș, fiica scriitorului, la Piatra Neamț; cu Veturia Goga, soția poetului, la Ciucea; cu sora lui Topârceanu, la Nămăiești; cu Ion Alexandru, la Timișoara. Întâlnirile s-au desfășurat în spiritul adevărului, cu informații prețioase, emoționante și inedite.

Pe de altă parte, primiți cu toată generozitatea la ei acasă, ne-au oferit posibilitatea să fotografiem documentele de familie la: Ana Blandiana și Romulus Rusan; Mihail Cruceanu (poet simbolist); Gheorghe Eminescu, nepotul poetului; Augustin Z. N. Pop (eminescolog); Tiberiu Rebreanu, fratele lui Liviu; Dumitru Panaitescu, fiul lui Perpessicius; Richard Wurmbrand (Los Angeles); Vera Călinescu, soția lui George; Leon Baconski, fratele lui Anatol; Tatiana Stănescu, mama lui Nichita; Mitzura Arghezi, fiica poetului; Agatha (soție), Gabriel (fiu) Bacovia; Cornelia și Iosif Titel (părinții lui Titel) etc.

Ceea ce este original și deosebit de interesant sub aspect valoric în acest muzeu îl constituie interviurile: De vorbă cu Tiberiu Rebreanu despre Pădurea spânzuraților; Adevăr și legendă în satul lui Ion; De la realitate la artă – interviu cu țărani din Prislop publicat în Limbă și literatură; De vorbă cu Agatha și Gabriel; De vorbă cu Gh. Eminescu – publicat în Revista noastră (Reșița); De vorbă cu Ion Vlaicu – fratele lui Aurel, interviu publicat în Tribuna; Nichita Stănescu, elev de liceu – văzut de foștii lui profesori; Mihail Cruceanu despre cenaclul lui Macedonski; Gânduri adresate elevilor de Mitzura Arghezi, Tatiana Stănescu, Mira Grozăvescu (fiica tenorului) etc.

S-a urmărit și selectarea cu grijă a fotografiilor-document din drumurile europene, și nu numai, ale scriitorilor, ce transmit informații prețioase. Se poate vedea, din cele expuse în Muzeu, că pe fațada Bibliotecii Saint-Genevieve din Paris numele lui Dimitrie Cantemir este trecut cu litere de aur lângă Newton; Mihai Eminescu este asociat în capitala Austriei cu monumente de artă din Viena; Liviu Rebreanu este prezent în Granada și Barcelona (Spania); Sorin Titel, prin fotografiile realizate de el, pozează în Spania și Norvegia.

La Mircea Eliade ne lipsesc templele budiste din India, în schimb au fost expuse cele din Thailanda, alături de peste 50 de coperte ale cărților lui, traduse în limbile franceză și germană. Ni se pare destul de interesant să amintim că toate aceste imagini din străinătate au trezit și elevilor gustul pentru călătorii, într-o vreme de interdicție a plecărilor peste hotare.

Dacă acest muzeu școlar va însemna în timp o contribuție cât de mică la istoria culturală a Banatului, rămâne să aprecieze cei ce vor veni. În tot cazul, înscrierea lui în circuitul muzeistic al județului ar fi benefică pentru noi.

Ar trebui să onorăm astăzi, în acest moment aniversar, la un sfert de veac, nu numai pe ctitorii locali, profesori și maiștri ai liceului, foști elevi de la zi sau seral, atinși de raza geniului eminescian, foștii elevi din uzină și din oraș, cât și pe alți sprijinitori de seamă: Adrian Micșa, Mihai Deleanu, Petru Codilă, Dimitrie Cuzma, Emil Mateiaș, Zbăgan Bandu etc. Pasiunea a fost încurajată și menținută și de conducerea liceului: Ion Groza, Francisc și Eugenia Boldea, Pompiliu Crăciunescu, Gavrilă Tușteanu, Mihai Bujor, Rozina Ghiorghioni și susținută moral de întreg corpul profesoral al liceului.

Rândurile la această aniversare de prestigiu ne îndreptățesc convingerile că valorosul colectiv de profesori de la liceul gazdă, aflat pe un drum de strădanii și plin de succese, merită cu prisosință darul nostru, pentru a-l păstra, cerceta și transmite generațiilor viitoare, așa cum este el în prezent.

Adresăm mulțumirile noastre și celor ce au trudit la reușita acestui eveniment de excepție, la un sfert de veac de la înființarea unui monument de mândrie pentru liceul și orașul nostru.

Această succintă evocare nu a putut acoperi toată bogăția culturală expusă, de aceea vă adresăm invitația de a nu ocoli Muzeul școlar de geografie literară Locuri și lumini ale literaturii române de pe lângă Grupul Școlar Industrial Oțelu Roșu, județul Caraș-Severin.

Brea (SUA), 13 aprilie 2005

(„Studii de Limbă, Literatură și Folclor” 5, Reșița, 2007, p. 236-240)

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s